În cadrul lucrării se realizează clasificarea şi analiza orientărilor şi tendinţelor actuale din activitatea partidelor politice, în funcţie de elementele ce caracterizează cunoaşterea acestora. Astfel, sunt avute în vedere structura partidelor, tipologia membrilor acestora, conducerea lor, sistemele pe care le formează şi ideologia. Din toate aceste puncte de vedere, heterogenitatea partidelor politice poate fi considerată o orientare generală în activitatea lor.
Sub aspectul structurii partidelor, interesează dacă acestea sunt alcătuite din personalităţi sau din mase populare, ce fel de grupări au la bază şi care este gradul de independenţă al acestora în raport cu conducerea centrală. În ceea ce-i priveşte pe membri, aceştia pot fi clasificaţi în funcţie de nivelul de participare la activitatea partidului. În plus, autorul are în vedere orientări precum dublarea partidului cu o serie de organizaţii cu scopuri speciale – ca cele de tineret, femei, ştiinţă – care să îi ajute activităţii, trecerea ideologică la dreapta a electoratului sau renaşterea religiei. În continuare, sunt expuse tendinţa conducerii autocratice a partidului, cea a coexistenţei conducătorilor politici aparenţi şi a celor reali, sau aceea de dominare a parlamentarilor de către partidele din care fac parte.
Dintre cele trei mari sisteme de partide – multipartidismul, bipartidismul şi cel al partidului unic – se remarcă o aplecare către multipartidism, care poate fi explicată prin conflictul dintre opinii sau prin reprezentarea proporţională, la nivel electoral. Din punctul de vedere al ideologiei, se tinde spre slăbirea barierelor dintre partide, ceea ce conduce la unica ideologie a luptei pentru putere.