Autorul îşi propune să răspundă la două întrebări care privesc activitatea partidelor politice, astfel încât să determine rolul moralei în această materie. În consecinţă, acesta se întreabă dacă un partid trebuie să acţioneze moral pentru îndeplinirea scopului urmărit sau se poate prevala de faptul că tinde spre un ideal, indiferent pe ce căi îl realizează. În plus, este interesat unde se termină sfera moralităţii, atunci când partidul decide să-şi întemeieze acţiunea pe normele acesteia.
În ceea ce priveşte prima întrebare, în decursul timpului s-au formulat opinii contradictorii. Conform primei opinii, intenţia morală nu ar trebui să afecteze practica partidelor, pentru că statul trebuie salvat prin orice mijloace atunci când se află în pericol de pieire, iar bunăstarea societăţii trebuie realizată indiferent de metodele la care se recurge. Contrar acestui punct de vedere este acela care cere respectarea moralei, sub toate aspectele vieţii, începând cu individul şi terminând cu statul. Autorul observă că, în ciuda divergenţei dintre aceste convingeri, ele au ca punct comun dorinţa unei vieţi cât mai bune pentru membrii societăţii. Astfel, diferenţa dintre punctele de vedere contrare se reduce numai la mijloacele care se aplică, pentru realizarea aceluiaşi scop.
Atunci când îşi propune să stabilească unde se termină sfera moralei, autorul încearcă să determine dacă partidul politic are dreptul, fie şi pentru scopuri importante ale statului, să facă afirmaţii mincinoase cu bună ştiinţă. În această privinţă, răspunsul ar putea depinde de consecinţele declaraţiei false – dacă aceasta pune în pericol viaţa altuia, declarantul poate fi condamnat moral.